Barbatul meu

Am invatat sa fiu permisiva intr-o relatie,am eliminat intrebarile "de unde vii"?,"unde te duci"? sau "cand vii"?.Sunt rebela in relatia de cuplu pentru ca am descoperit bucuria in propriul meu univers,in preocuparile independente si mai ales in importanta libertati.Pretuiesc instinctul pentru ca am invatat ca e singurul criteriu care sa imi determine deciziile"fac ce simt".Iubesc oamenii,conversatia si tumultul.Am invatat sa traiesc in primul rand pentru mine,inainte de a ma darui neconditionat cuiva.N-am incercat niciodata sa schimb omul de langa mine.Nu i-am facut niciodata observatie.Pentru nimic.N-am incercat sa-l modelez astfel incat sa semene cu personajele ideale din visele mele,n-am incercat sa-l transform astfel incat sa fie impecabil dupa criteriile mele.Nu-i cer socoteala niciodata pentru timp,gesturi,intamplari,afirmatii sau detalii.Isi traieste liber bucuriile,isi umple flexibil timpul si isi hraneste neingradit pasiunile.Barbatul de langa mine se comporta degajat,caci n-are corsetul privirilor mele critice,greseste si repara dezinvolt,caci nu traieste apasat de mustrarile mele acide,se exprima natural,caci nu l-as corecta nici daca se abate de la sensurile vreunui cuvant.Baiatul meu frumos nu stie vinovatia in prezenta mea,jena si nici privirea aspra.Nu stie tacerile care pedepsesc si nici tonul ridicat al certurilor.Si zambeste la fiecare revedere.Pentru ca e fericit sa traiasca liber.Sunt multumita pentru ca am aceasta calitate,pe care am vazut-o foarte rar in cupluri:aceea de a nu fi cicalitoare si posesiva.Aceea de a nu vrea sa-l controlez sau sa-l schimb pe cel de langa mine.Nu m-am straduit si n-as schmba nimic la el fiindca iubesc barbatul de langa mine pentru tot ceea ce este,pentru felul in care gandeste,pentru felul in care se comporta,pentru ascutimea mintii lui,pentru sufletul lui generos,pentru felul in care rade,vorbeste,se misca si arata.Pentru felul in care stie sa fie fermecator in fata altor femei.Si mai ales pentru ca parcurge viata cu zambet.Bucuria de a trai liber,de a fi el insusi in fiecare moment,imi mangaie sufletul cu mult peste dorinta de a fi cum mi l-as fi imaginat eu vreodata in visele mele.
"Vreau ca barbatul meu sa umble liber ca vantul care unduieste dunele" Paulo Coelho