Despre muze

Mereu mi-au placut oamenii indrazneti,care s-au dus pana departe pentru a se intregi, pentru a trai din plin o viata mereu prea scurta.Imi plac oamenii care isi depasesc conditia,cei care-si indeplinesc vise indraznete, imi plac pragmaticii cu morala si victoriosii prezentului. Imi plac oamenii care-si construiesc singuri destinul,oamenii puternici,nonconformisti,ciudati.Imi plac tot acesti oameni..pentru ca mereu ma inspira.La un moment dat in viata ne apare sentimentul ca cineva ne inspira..atunci incepem sa evoluam,sa comparam si sa invatam.A fi inspirat de cineva mai bun ca tine in macar o privinta nu poate fi decat un castig,indiferent pe ce nivel se situeaza admiratia.Incerc sa-mi aduc aminte care e prima persoana care m-a inspirat in vreun fel anume si cred ca nu gresesc cand ma gandesc la bunicul meu.Mi-a lasat urme adanci in felul in care ma comport,ma imbrac,reactionez.
Mai tarziu, am inceput sa caut oameni asemanatori bunicului meu,plini de viata,curajosi,indrazneti,independenti,puternici si mereu deschisi.Cred ca am inceput s-o iau pe un drum mai direct abia cand m-am trezit in continuare influentata de astfel de personaje.In mod firesc,regasirea in viata sau intamplarile altora te pune mai rapid pe traiectoria inspirationala,ti se pare mai la indemana sa te duci in aceeasi directie,de vreme ce observi atatea puncte comune..sau posibile.Au fost si sunt multi oameni care ma inspira,de la care am invatat o gramada de lucruri..si toti acesti oameni au ceva in comun,iubesc viata si o traiesc din plin.Sunt deschisi spre "da" si sunt dornici mereu sa experimenteze.Sunt sigura,primul lucru care ma inspira la oameni e "nebunia",ciudatenia si pofta de a trai.
In ceea ce ma priveste..doresc sa traiesc ceva psihotic,si magic,si incomod,care sa ma ajute in continuare sa-mi hranesc creativitatea,sa-mi impinga realitatea torturata catre tinutul dublului curcubeu..