Traim intr-o lume care mereu a fost obsedata de libertate.Intr-un final,dupa atatea lupte crunte,ne-am cucerit acest drept fundamental.Astazi aproape nimic nu pare sa ne ingradeasca libertatea,decat propriile noastre limite,desi poate pare paradoxal,oamenii abia daca indraznesc sa faca uz de aceasta cucerire pretioasa.Barierele nu mai sunt,astazi,impuse din afara,ci din interior.Tot ce ar mai fi de cucerit ar fi,se pare,libertatea mintii,limitele autoimpuse.E bine sa ai limite,sa stii sa te controlezi atunci cand e cazul,numai ca multi dintre noi ne impunem o multime de limite prostesti,doar din orgoliu si din frica de a nu fi considerati drept niste oameni inconstienti,ciudati sau chiar nebuni.De multe ori aceste limite nu fac altceva decat sa ne deformeze caracterul si sa ne tina incorsetati intr-o imagine falsa.Stim foarte bine cat de greu e sa le respectam,insa ne incapatanam sa credem ca uneori,limitandu-ne,doar pentru a ne crea o impresie cat mai buna,ne facem foarte mult rau.Astazi cand avem sansa sa ne bucuram de libertate,trebue doar sa indraznim sa o folosim.Sa indraznim sa ne depasim limitele.Sa avem curajul sa fim noi,si nu ceea ce vor alti sa fim.Sa ne punem pe noi pe primul loc,si nu parerea celor din jur.In orice vremuri au existat spirite libere,exploratori dornici de a trece de orice fel de bariere.Prezentul i-a uitat pe ceilalti.Pentru ca viitorul a apartinut dintotdeauna celor care au avut curajul de a fi liberi.
Stiu ca in mine exista un spirit de aventura care s-a manifestat la momentul potrivit si care mi-a schimbat viata.Stiu sa depasesc limita atunci cand e cazul,si nu mi-e frica s-o fac.Nu ma intereseaza ce cred altii.Nu vreau sa traiesc o viata monotona,vreau sa simt ca traiesc.Iar pana acum nu regret nimic din ceea ce am facut.Sunt fericita cu viata pe care o am!
Stiu ca in mine exista un spirit de aventura care s-a manifestat la momentul potrivit si care mi-a schimbat viata.Stiu sa depasesc limita atunci cand e cazul,si nu mi-e frica s-o fac.Nu ma intereseaza ce cred altii.Nu vreau sa traiesc o viata monotona,vreau sa simt ca traiesc.Iar pana acum nu regret nimic din ceea ce am facut.Sunt fericita cu viata pe care o am!
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereFrumos. Invocam lipsa libertatii in permanenta pentru ca toti ne simtim incorsetati, Ne incorsetam singuri. Stii de ce cred ca ne impunem limite? Pentru ca ne e frica, suntem niste lasi, ne e frica sa depasim asteptari, sa indeplinim vise. Si stii de ce ne e frica? Pentru ca consideram ca asa viata si-ar pierde ratiunea. De parca viata ar avea o ratiune...
RăspundețiȘtergerePoate nu noi ne-am impus limitele , sigur ca ne-am impus niste limite date de societate care sunt impuse din frica de barfa si poate bun simt ,totusi mentalul sta la baza limitarilor date noua , de cand suntem pe pamant cautam o cheie care sa ne deschida poarta catre puterea cerebrala de 100% . Poate ca atunci vom deveni cu totii niste creatori , caci in Biblie scrie ca Dumnezeu a facut omul dupa chipul si asemanarea sa ...
RăspundețiȘtergerePosibilitatile de aici sunt infinite , asa ca :
Elvis paraseste scena .